Rugăciune pentru împărtășanie: înainte și după Sfintele Taine

Adevăr și Lecuire Escrito porAdevăr și Lecuire

Sfânta Împărtășanie este momentul în care credinciosul primește, sub chipul pâinii și vinului, Trupul și Sângele lui Hristos. De aceea, Biserica nu lasă acest moment fără pregătire: rugăciunea pentru împărtășanie înseamnă un șir de rugăciuni rostite înainte — acasă și la strană — și o rugăciune de mulțumire după. În acest articol găsești „Cred, Doamne, și mărturisesc...”, cum se face pregătirea (post, spovedanie, iertare), și ce spui după ce te-ai împărtășit.

„Cred, Doamne, și mărturisesc...” — rugăciunea de dinaintea Sfintei Împărtășanii

Cea mai cunoscută rugăciune rostită chiar înainte de a primi Sfintele Taine, în timp ce credincioșii se apropie cu „Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste”, este:

Cred, Doamne, și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuiești pe cei păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu. Încă cred că acesta este Însuși Preacurat Tău Trup și acesta este Însuși Preacurat Tău Sânge. Așadar, îndrăznind să mă împărtășesc, cer: miluiește-mă și iartă-mi greșelile mele, cele de voie și cele fără de voie, cele cu cuvântul și cele cu fapta, cele din știință și cele din neștiință; și mă învrednicește, fără de osândă, să mă împărtășesc cu Preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Amin.

Această rugăciune, întâlnită în rânduiala Sfintei Liturghii săvârșită de preot și preluată de credincioși, adună în câteva rânduri toată pregătirea: credința, mărturisirea, smerenia („dintre care cel dintâi sunt eu”) și cererea iertării.

Rânduiala pregătirii: post, spovedanie, iertare

Rugăciunea nu merge singură. Pregătirea de obicei pentru împărtășire, cu binecuvântarea duhovnicului, cuprinde:

  • Postul — de obicei trei zile (mâncare de post, fără distracții), iar dimineața nemâncat și nebăut, de la miezul nopții.
  • Spovedania — taina prin care păcatele sunt mărturisite și iertate; fără ea, împărtășania se face doar în situații speciale (bolnavi, prunci) sau cu dezlegare specială.
  • Iertarea celorlalți — nu te apropii de Sfântul Potir cu ceartă în inimă: „Lasă darul tău acolo, înaintea altarului, și mergi întâi să te împaci cu fratele tău” (Matei 5, 24).
  • Rugăciunile din Ceaslov — „rânduiala pentru Sfânta Împărtășire”, un șir de rugăciuni (printre care și cele atribuite Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfântului Ioan Damaschin), care se citesc cu o seară înainte și în dimineața zilei.

Rugăciune cu frică și nădejde (pentru acasă, înainte de Liturghie)

Rugăciune cu cuvintele tale (propusă de noi, nu text liturgic):

Doamne Iisuse Hristoase, mă apropii de Tine cum pot: cu un trup postitor și un suflet amestecat. Nu mă bizui pe vrednicia mea, că n-am, ci pe mila Ta, că e mare. Curățește-mi sufletul de toată pizma, mânia și vorba rea, ca să Te primesc nu spre osândă, ci spre vindecare. Amin.

Rugăciune de mulțumire, după Sfânta Împărtășanie

După împărtășire, credinciosul ascultă (sau citește, la locul lui) rugăciunile de mulțumire ale Ceaslovului, a căror temă este tot timpul aceeași: mulțumirea, nu meritul. O formă scurtă, pentru acasă:

Rugăciune cu cuvintele tale (propusă de noi, nu text liturgic):

Îți mulțumesc, Doamne, că Te-ai învrednicit să vii în casa sufletului meu, deși era plină de praf. Rămâi în mine astăzi: în vorbele mele, în mâinile mele, în răbdarea mea cu cei apropiați. Și când uit că Te-am primit, adu-Ți aminte Tu de mine. Amin.

De ce contează pregătirea

Sfântul Apostol Pavel scrie corintenilor: „Așadar, oricine va mânca pâinea sau va bea paharul Domnului în chip nevrednic, vinovat va fi față de trupul și sângele Domnului... Căci cine mănâncă și bea, își mănâncă și își bea singur osânda” (1 Corinteni 11, 27–29). De aici vine frica sănătoasă a Bisericii — nu ca să îndepărteze pe nimeni de Potir, ci ca nimeni să nu se apropie în grabă, ca la un obicei. Hristos zice dimpotrivă: „Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el” (Ioan 6, 56) — rămâne, adică viață împreună.

Pentru mulți, frica de nevrednicie devine un zid în fața Potirului. Răspunsul Bisericii este simplu: nevrednic suntem toți; de aceea există pocăința și rugăciunea. Cine se simte mereu „nepregătit” să vorbească cu un duhovnic este cel mai chemat tocmai de această stare.

Cum ții legătura cu Sfânta Împărtășanie

  • Alegi o frecvență cu duhovnicul tău, nu după comparație cu alții: unii se împărtășesc la fiecare duminică, alții la sărbători mari; amândouă pot fi drepte.
  • Citește rânduiala din Ceaslov măcar o dată pe lună, ca rugăciunile să devină ale tale, nu doar citite.
  • Păstrează ziua de după curată de certuri și zarvă, pe cât se poate: este o zi de mulțumire.
  • Nu pleca imediat după împărtășire: rugăciunile de mulțumire și Predica fac parte din întâlnire.
  • Dacă boala te ține acasă, cere preotului să te împărtășească la pat — Sfintele Taine se aduc bolnavilor, nu doar celor sănătoși.

Pentru pregătirea prin pocăință, vezi rugăciunea pentru spovedanie, iar pentru rugăciunea care te așază înaintea lui Dumnezeu cu greșelile numite pe nume, Psalmul 50.

Întrebări frecvente

Ce rugăciune se spune înainte de împărtășanie?

„Cred, Doamne, și mărturisesc...” este rugăciunea rostită de credincios înainte de a primi Sfintele Taine. În pregătirea de acasă se citește „rânduiala pentru Sfânta Împărtășire” din Ceaslov.

Cât postești înainte de Sfânta Împărtășanie?

De obicei trei zile de post alimentar și de la miezul nopții nu se mănâncă și nu se bea nimic, dar rânduiala exactă se stabilește cu duhovnicul — sunt și situații (bolnavi, prunci, sarcini) cu dezlegări speciale.

Ce se spune după ce te-ai împărtășit?

Rugăciunile de mulțumire din Ceaslov, a căror inimă este mulțumirea și cererea ca împărtășania să aducă roadă în viața zilnică, nu doar un moment de evlavie.

Poți te împărtăși fără spovedanie?

Rânduiala obișnuită a Bisericii Ortodoxe cere spovedanie înainte de împărtășire; excepțiile (prunci, bolnavi, dezlegări speciale date de duhovnic) există, dar nu sunt regula pentru un credincios adult.