Baba Dochia este personajul care deschide primăvara în calendarul popular românesc. Primele nouă zile ale lui martie se numesc „zilele babelor”, iar vremea schimbătoare din această perioadă – soare dimineața, ninsoare la prânz, ger seara – este pusă pe seama ei. Legenda ei explică de ce martie e atât de capricios. Este o explicație legendară, nu cauza meteorologică a vremii. Intervalul de nouă zile este una dintre variantele calendarului popular, fără să fie singura.
Legenda Babei Dochia și a celor nouă cojoace
Varianta povestită aici spune că Dochia era o bătrână aspră, cu o noră pe care o chinuia. Într-o zi de iarnă i-a dat un ghem de lână neagră și i-a poruncit să o spele la râu până devine albă. Fata a spălat până i-au sângerat mâinile, iar un străin (în relatarea de aici, Domnul Hristos sau Maica Domnului) i-a dat o floare roșie și lâna s-a albit. Văzând floarea, Dochia a crezut că a venit primăvara și a pornit cu oile la munte, îmbrăcată cu nouă cojoace. În fiecare zi s-a încălzit și a lepădat câte un cojoc. În a noua zi, rămasă fără niciunul, a venit un ger cumplit care a înghețat-o, cu oi cu tot, prefăcând-o în stană de piatră. Antonescu, la MARTIE, consemnează și variante cu 12 cojoace, precum și motive diferite pentru lepădarea lor: căldura sau ploaia care le îngreunează. Povestea nu are un singur text fix, iar detaliile variantei de mai sus nu trebuie atribuite tuturor regiunilor sau considerate transcrierea unei singure variante identificate.
Formele de stâncă numite „Babele” – în Ceahlău, în Bucegi și în alte locuri – sunt puse, în relatarea articolului, pe seama Dochiei și a turmei ei.
A doua legendă: Dochia, fiica lui Decebal
O legendă de factură cărturărească o face pe Dochia fiica regelui dac Decebal. Urmărită de împăratul Traian, care voia să o ia de soție, ea fuge pe muntele Ceahlău și se roagă să fie apărată; este transformată în stâncă și rămâne acolo, liberă, pentru totdeauna. Fiind o legendă cărturărească, povestea nu ține loc de dovadă despre familia lui Decebal ori despre o întâlnire istorică a Dochiei cu Traian. Numele și locurile dintr-o narațiune nu certifică singure biografia personajelor. Un exemplu literar este Dochia și Traian de Gheorghe Asachi: personajul este legat de Decebal și invocă ajutorul lui Zamolxis înainte de prefacerea în stâncă. Acestea sunt elemente ale poemului, nu acte biografice.
Cum îți alegi „baba”
Poți întâlni următoarea formă a obiceiului; alegerea zilelor și regulile diferă, fără să deducem cât de răspândită este astăzi sau cine îl practică cel mai des:
- înainte de 1 martie îți alegi o zi între 1 și 9 martie (unii aleg după ziua de naștere, alții la întâmplare);
- în credință, vremea din ziua aleasă ar arăta cum îți va merge anul sau ce fire vei avea: senin – an bun și blând; schimbătoare – an cu de toate; ninsoare sau ger – un an care cere răbdare;
- pentru bărbați, relatarea articolului pomenește „moșii”, zilele de 10–18 martie.
Poți păstra obiceiul ca joc, fără să îl iei drept profeție sau evaluare a caracterului. Nu știm cum l-a trăit fiecare bunică ori comunitate, iar o zi cu ninsoare nu stabilește cum îți va merge anul.
Baba Dochia și mărțișorul
Firul alb-roșu al mărțișorului este legat în lectura prezentată aici de povestea Dochiei: alb pentru iarna care pleacă, roșu pentru viața care revine. Mărțișorul se purta până când înfloreau pomii sau până la venirea berzelor, apoi se agăța într-un pom înflorit pentru noroc. Culorile, momentul scoaterii firului și gestul punerii în pom au variante; explicația alb–iarnă și roșu–viață este interpretarea simbolică prezentată aici, nu dovada unei singure origini a tuturor mărțișoarelor.
Ce simbolizează Dochia
În lectura simbolică propusă aici, Dochia poate reprezenta iarna care cedează locul primăverii și o lecție despre grăbire: cine se dezbracă prea repede de „cojoace” rămâne descoperit când vine ultimul ger.
Întrebări frecvente
Ce zi e Baba Dochia? Ziua ei este 1 martie, dar „zilele babelor” țin de la 1 la 9 martie. În alte variante, intervalul are 12 zile; nouă zile nu este o regulă unică pentru toate regiunile.
Ce legătură are cu Sfânta Muceniță Evdochia? În prezentarea lui Antonescu pentru 1 martie, numele „Dochia” și data personajului sunt puse în legătură cu Evdochia, prăznuită la 1 martie. Este o explicație culturală despre suprapunerea numelui și a calendarului, fără să facă din sfântă și din personajul legendei aceeași persoană sau să stabilească singură întreaga origine a poveștii.
