În Catisma a 18-a a Psaltirii, Psalmul 119 își așteaptă cititorul cu 7 versete de rugăciune pornită dintr-o experiență reală. Începe cu «Către Domnul am strigat când m-am...» — și de acolo înainte, totul este dialog între om și Dumnezeu.
Textul Psalmului 119
1. Către Domnul am strigat când m-am necăjit și m-a auzit.
2. Doamne, izbăvește sufletul meu de buzele nedrepte și de limba vicleană.
3. Ce se va da ție și ce vei câștiga de la limba vicleană?
4. Săgeți ascuțite cu cărbuni aprinși trase de Cel puternic.
5. Vai mie, că pribegia mea s-a prelungit, că locuiesc în corturile lui Chedar!
6. Mult a pribegit sufletul meu.
7. Cu cei ce urau pacea, făcător de pace eram; când grăiam lor, se luptau cu mine în zadar.
Când se citește Psalmul 119
- psalmul pelerinului — la plecare în drum.
- La sfârșitul fiecărui psalm, tradiția adaugă: «Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin».
0 hozzászólás