În noaptea de 23 spre 24 iunie, câmpurile României se umplu de flori galbene mici — sânzienele (Drăgaica). E noaptea în care, după tradiție, se deschid «porțile dintre lumi»: ierburile capătă putere de vindecare, zânele dansează în rotund, iar fetele își pun la încercare norocul la dragoste.
Cine sunt Sânzienele
și flori, și zâne: ființe ale nopții de solstițiu, surori bune cu Ielele — dar mai blânde. Se arată doar în această noapte, dansând în cerc pe câmp; unde au dansat, lanul «se face mai gras». Cine le vede dansând și nu e «curat» (cu gând rău, nepostit) riscă să «fie luat» — să se îmbolnăvească de «răul sănziencelor».
Ritualurile nopții
- Cununa de sânziene: fetele împletesc cununi și le aruncă pe case — rămânerea cununei = măritis în anul acela;
- Flori sub pernă — visezi persoana pe care o vei iubi;
- Băutura de rouă — dimineața, pentru sănătate și frumusețe;
- Culesul ierburilor de leac — busuioc, sunătoare, lavandă, cununiță — «numai în noaptea de sânziene au toată puterea»;
- Rugăciunea de mulțumire pentru vară, în zori.
Drăgaica — varianta din sud
În Oltenia și Muntenia, sărbătoarea se numește Drăgaica: o fată «aleasă» care dansează cu cununa, înconjurată de alai, ca lanurile să fie ferite de grindină. Cărora le place: dansul rotund, cântecul, gluma bună. Nu le place: vorba de rău, gândul de rău, femeia «cu pizmă».
Sânzienele și Sânziile Bisericii
Biserica a așezat peste solstițiu Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie): lumina care scade și crește — «El trebuie să crească, eu să mă micșorez». Creștinul vechi nu vedea contradicție: sânzenele culese dimineața, după slujbă, erau puse la icoană și păstrate peste an pentru ceai de «spaimă».
Întrebări frecvente
Ce se face cu florile de sânziene după sărbătoare?Se usucă la umbră, se legănă în snop și se păstrează pentru ceaiuri (calmant, digestiv) — și «pentru casă», ca pavăză. În tradiție, snopul de sânziene de la icoană «ține răul afară un an».
Sânzienele sunt și periculoase?Doar pentru cei care le strică dansul sau le caută «cu gând rău». Ca orice forță a naturii în tradiție: cinstită e binefăcătoare, batjocorită e primejdioasă.
